Cand eram mai mica , am auzit ceva de genul ca : unii oameni sunt buni din prea multa rautate iar altii sunt rai din prea multa bunatate.

N am inteles prea bine atunci treaba asta .... nici acum nu pot sa ma laud ca o pricep prea bine.

Pentru mine toti oamenii sunt buni , doar ca uniii sunt mai putin buni si unii sunt mai mult buni .

Adica, eu chiar dau toate sansele unui om din prima . Pana la proba contrarie , are toate sansele.

Si chiar si la proba contrarie , incerc sa ii gasesc scuze, de ce a facut ce a facut , ce l-a determinat sa o faca si asa mai departe.

Indiferent cat de mult rau mi-ar face o persoana , incerc sa imi dau seama de ce a facut asta.

Toti avem momentele noastre de slabiciune , de cadere, de depresie , de ura , asa cum toti avem momentele noastre de fericire, de bucurie , de iubire.

Nu pot sa urasc si nu am urat niciodata pe nimeni , desi multi au fost cei ce meritau ura mea. Sunt constienta ca nu ma fac placuta prea des si ca in loc de simpatia unora , primesc ura . Stiu asta , dar nu imi pasa. Nu mi-a pasat niciodata cine ma place si cine nu .. cine ma vrea langa el si cine nu .

N-am judecat niciodata pe nimeni si stiu ca am fost judecata de multe ori .Nu-mi pasa.

Sunt dezamagita de oameni , dar asta nu inseamna ca nu le acord sanse. Multe . Chiar foarte multe . Sunt uneori trista pentru nimicuri care nici nu ar trebui sa le acord minimul de atentie.

Asa sunt eu , iubesc, traiesc , sunt fericita , sunt dezamagita , cu bune cu rele imi ador viata.

Asa ca celor care nu ma suporta nu am nimic sa le zic .... sunt prea ocupata sa imi bat capul cu aberatiile lor...Traim in vremuri serioase , asa ca cine mai are timp de dat explicatii unora care nu au ce face decat sa isi umple sufletul si inima cu ura si dispret ?