Astazi m am gandit sa vorbesc despre ghinionul meu ... care ma urmareste mereu , si este intotdeauna alaturi de mine, parte din fiinta mea..

Eu sunt o persoana foarte optimista , dar oricat de pozitiv as gandi , nu pot sa nu realizez ca sunt o persoane ghinionista.

Incepand de la simple evenimente , cum ar fi : daca stau la o coada sa cumpar ceva la un supermarket , chiar la mine se termina rola la casa ( si asta se intampla mereu si frecvent ) sau cum ii nimeresc numai eu pe cei mai mirositori oameni de prin tramvaie si metrouri , sau daca la magazinul din fata blocului ma duc sa cumpar o apa si stau 10 minute la coada , ajung cu ea in fata si imi spune ca este singura apa nebagata in sistemul lor si ca nu poate sa mi o incaseze, sau daca rds-ul se plateste la posta , al meu nu merge pentru ca este factura tip nou si nu o recunoaste sistemul ( astea mi-au venit in minte acuma la rapid ) si pana la ultima patanie.

Ma hotarasc eu sa merg la sauna.... si fericita ca m-am decis intr-un final sa fac un pas in privinta asta , ma echipez cu toate cele necesare si o intind la sauna ....

Fericire , una alta, eram toata numa' un ranjet ... Si merg acolo , si ma bag in sauna , si stau , si astept , si parca nu mai puteam de nerabdatoare ce eram ...Imi zic ...mama sa vezi ce transpir acuma si ce bine o sa ma simt ... pfiuuu , sper sa mai pot pleca acasa de molesita ce o sa fiu ..

Poola , stau 15 min, stau juma de ora , stau 45 min.. nimic. Decat claustrofobia mea, ca eram singura cu o lumina difuza intr o incapere de 2 mp.

Ies din sauna , aproape ca imi era frig , si ma duc la nenea antrenoru care se ocupa si cu intretinerea la toate cele de prin sala. Zic cu zambetu pe bune : domnu , nu merge sauna . El , ofuscat catre mine : De cat timp stai acolo ? ( dar suparat asha oarecum la reclamatia mea ) . Eu : 45 min . El : N are cum .... Eu : ma sa fiu al naibii , cum n are cum ? poi daca mie mi-e frig ?? ( si nu simt nici o sufocare , in gandu meu ) . Se duce el , verifica pe acolo , intrigat , suparat , revine .

_ Se pare ca nu se ridica mai mult de 38 . Nu stiu ce se intampla. Nu s a mai intamplat pana acuma. O sa chemam pe cineva, dar in seara asta nu se poate ( ca deja se facuse vreo 8 jumate seara de cand ma tot chinuiam io sa ma incalzesc ).

Si imi zic : bun asha... o intind spre casa , hotarata ca NU MA MAI DUC LA SAUNA , ca nu am timp de pierdut pe ghinionu meu , si ca oricat de fericita si incantata eram eu de decizia luata , mi-am schimbat-o radical. Lasa frate, mai bine fara sauna si fericita , fara draci si fara sa injur toate cele . Adica , ghinion ghinion , dar io ma f** in el ghinion. Mai bine nu mai incerc d-astea si gata.

Si uite asa, am ramas si cu sauna nefacuta, si cu timp pierdut . Si eu cum sunt obsedata cu timpul pierdut ... a fost o mare dezamagire pentru mine.

In rest , toate bune si frumoase. De obicei ma enervez, am draci vreo 10 minute , ma agit , imi creste tensiunea, si imi revin miraculor, la gandirea mea pozitiva . Life is soo damn fucking beutifull. Chiar si fara sauna :))

Tired of using technology!!

Acum ca am implinit si eu o anumita varsta , stau si ma gandesc aiurea , cat de dor imi este de anumite vremuri . De vremurile " copilariei " mele. Si am pus copilarie intre ghilimele, pentru ca am copilarit pana tarziu , si continui sa o fac.

Nu aveam tehnologie, nu imi complicam existenta cu internetul si cu telefonul si cu comunicarile "artificiale" ca sa le zic asa.

Mi-e dor de liceu , de tampeniile zilnice , de entuziasmul si extremele adolecentei. Mi-e dor de 9 pietre , de omu negru , de ascunselea, de sotron , si de toate astea care nu le mai vezi acuma pe strazi . Mi-e dor de picioare julite, de coate vesnic bulite , si de Tom si Jerry.

Mi-e dor de voluntariatul meu pe la diverse Organizatii Non Guvernametale . Ce daca eram doar folositi , ma simteam importanta , ma simteam folositoare pentru ceva . Am inceput prin a aduna gunoaiele si deseurile de pe malul marii , lasate in urma de toti taranii . "Cineva trebuie sa faca si asta " imi spuneam. Si adunam cu sacii , ne jegaream , ne dureau toti muschii pana terminam o plaja , aveam febra musculara vreo 3 zile , si dupa aia o luam de la capat .

Am continuat prin a baga , tot voluntar , plicuri despre protectia mediului in cutiile postale ale scarilor . Si luam orasul la pas, cartier cu cartier , strada cu strada, alee cu alee . Aveam un hobby , mi se parea interesant , credeam si speram sa contribui la "educatia" oamenilor in privinta mediului . Dupa aia , plantam copacei . Prin parc ... Si multe altele care acum nu imi mai vin in minte.

Am continuat voluntariatul 4 ani la o organizatie care se ocupa de persoane adulte cu probleme psihice patologice grave : schizofreni , depresivo-maniaci , dependento-afectivi ,anxiosi . Aici chiar ma simteam utila . Faceam ce puteam , cum puteam , cand puteam . Ajutam. Si asta era foarte important . Pentru mine si pentru ei . Pregateam totul , impreuna cu echipa. Cele mai frumoase erau perioadele dinaintea sarbatorilor. Pregateam cadourile , bradutul , desenele, puneam suflet cu totii in aceste " proiecte ", si aveam o satisfactie enorma cand vedeam de cat de putin este nevoie pentru a face o mana de oameni sa rada si sa zambeasca . Binenteles , ca existau si crize , si atacuri de panica, si de multe ori eram nevoiti sa chemam salvarea, si plangeam in ziua aia, si mi se parea nedrept ce se intampla , si ma revoltam impotriva tuturor care erau sanatosi , si nu puteam lua lucrurile ca atare .

Acum nu mai am putere sa ma revolt , nu mai am nervi sa consum , si nu mai am energie sa organizez.

Si seara mergeam la bere , la distractii , la remy pe bani , la licitatie pe tigari , cu orele, cu noptile, cu diminetile . Nu isi complica nimeni existenta cu messul , cu mail-ul , cu facebookul.

Viata era atat de simpla si de frumoasa fara tehnologie , incat mi-e groaza si mi-e scarba ca nu mai am nici un hobby . Ma inspaimant cand realizez ca nu mai am nici un plan de zi , ca nu mai ajut pe nimeni , nici macar cu o vorba buna, ca mi-am pierdut anumite valori si principii.

Nu mai sunt multumita de stilul meu de viata, si m-as retrage undeva , intr-un colt in care sa nu conteze banii , sa nu conteze tehnologia , unde oamenii zambesc si ajuta .

Nu. Nu sunt demodata , nu sunt ignoranta , pur si simplu nu sunt de acord cu graba in care traim , cu graba in care NU mai avem timp sa simtim, in care nu mai avem timp sa zambim .

Mi-e dor de barurile "copilariei" mele . Mi-e dor de prieteniile adevarate , alea face to face , in care razi unul de altul , te certi , plangi impreuna, iubesti impreuna. Nu astea din zilele noastre , cand abia mai apuc sa schimb 3 vorbe pe mes cu prietenii, o data la 3 zile . Si vorbesc de prietenie adevarata, nu de falsitatea care o simt zilnic in jurul meu , de ipocrizie si de minciuna, de socializarea fortata in care nu ma pot adapta.

Mi-e scarba cand realizez ca oamenii au devenit niste roboti , si o fac din comoditate , din lene si din frica de a nu fi raniti .

Vreau sa traiesc mai simplu , si exact asta voi face !

Age ain't nothing but a number.

Maine implinesc o anumita varsta ...

Intotdeauna mi-a placut momentul in care vine ziua mea. Nu stiu de ce . Nu ma baga in depresie , nu ma intristeaza trecerea anilor , nu ma pune pe ganduri.

Din contra , sunt fericita , ma simt speciala, poate chiar sunt , si ma simt impacata mereu cu mine si cu varsta mea.

Aseara stateam si ma gandeam daca am realizat ceva pana la aceasta varsta. Nope . N am realizat nimic , sau cel putin nimic care sa fie demn de luat in seama. Nu ma deranjeaza asta , nici nu imi bat capul cu asta , nici nu ma stresez sa realizez ceva ...

In schimb am invatat cate ceva ... Nu multe ... dar oarecum importante .

Oricat mi-as stoarce creierii sa scriu pe aici ce am invatat de a lungul timpului , sau ce experiente am la activ , nu imi vine nimic acuma in minte .... cred ca din cauza varstei :)):)) .... parca am o mare pierdere de memorie...

Oricum , stiu macar ca nu am pierdut timpul de pomana , ca nu am tras matza de coada aiurea , si ca am profitat maxim de orice ocazie mi-a aparut in cale.

N-am regrete, n-am constiinta incarcata cu nimic , nu ma intereseaza ce am gresit si ce am facut bine , nu imi pare rau de anumite decizii pe care le-am luat candva.

Am invatat din toate cate ceva si cel mai important lucru pe care l-am bagat la cap este ca degeaba regreti trecutul , pentru ca acesta nu se schimba , nu se intoarce si nu trebuie sa doara.

Intradevar ca timpul nu se intoarce si tocmai din aceasta cauza mi se pare obligatoriu sa profiti de orice moment , de orice oportunitate si de orice vis.
Mai bine sa iti para rau ca ai avut tupeul sa faci ceva , decat sa iti para rau ca Nu ai avut curajul sa faci acel ceva.
Viata este atat de frumoasa si atat de bine pusa la punct de "Mana Creatoare" incat fiecare zi pare o minune. O minune ca mergi , o minune ca auzi , o minune ca vezi , ca ai doua maini , ca ai ratiune si ca ai sentimente . Toate celelalte lucruri sunt , si raman trecatoare.
Varsta ne-o stabilim singuri . Varsta mentala , binenteles .
Eu traiesc si ma bucur de orice ocazie ca la 14 ani .Nu-mi trebuie prea multa minte si nu vreau sa devin prea matura si responsabila .
Mai vreau sa copilaresc , sa ma joc, sa nu ma las atinsa de "problemele" oamenilor maturi.
In schimb am invatat ca NU mai trebuie sa ranesc oamenii care ma sustin neconditionat si sa-i accept si eu la randul meu cu bune si cu rele , pentru ca am oameni extraordinari langa mine care nu merita absolut nimic rau ( mi-a luat ceva timp sa realizez asta , dar intr-un final am facut-o ).
Am mai invatat ca Mos Craciun nu exista , nu merge la mall si nu joaca in filme :)) ( asta-i din reclama cu bulinele neserioase de ciocolata )....
In fond si la urma urmei : Age ain't nothing but a number.... ;)

Deja am gasit cateva articole dragutze :)):))
cica :
ARTICOLUL 16(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Adevarat sau fals ?? :))
Atunci cum naiba se face ca un taran ia 5 ani ca a furat o gaina .... Si un politician nu ia nimic cand fura cat fura ? Ambii se incadreaza la furt .... Dar in fata legii suntem egali toti ;). Sa se stie ...

Secretul corespondenţei
ARTICOLUL 28Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Asta e chiar tare :)) si tunci de ce : ne sunt ascultate telefoanele, de ce ne sunt interceptate convorbirile , de ce ni se inregistreaza e-mailurile , si de ce ni se verifica scrisorile ? ( pentru cine mai foloseste metoda ). Sau poate statul roman nu considera aceste lucruri ca fiind "mijloace legale de comunicare " ... :)):))


Libertatea de exprimare
ARTICOLUL 30(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

In cazul asta : sunt si eu curioasa ... de ce "Parazitii" sunt cenzurati cu orice ocazie cand vor sa isi exprime gandurile si opiniile ? De ce "creatia" lor este cenzurata ? Din punctul meu de vedere , oamenii "deranjeza" . NU pentru ca injura , NU pentru ca instiga la violenta , NU pentru ca instiga la droguri , ci pentru ca ii deranjeaza pe domnii sus pusi. ;). Exemplu concludent aici .


Dreptul la ocrotirea sănătăţii
ARTICOLUL 34(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Aici , ori nu exista nici o lege, ori statul nu se mai simte obligat sa ia vreo masura . NO COMMENT!!!!!!!!!


Munca şi protecţia socială a muncii
ARTICOLUL 41(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Eu cred ca in momentul in care s-a scris acest minunat articol ( ca prea bine suna ) , erau constienti de fapt ca Romania Nu ofera locuri de munca, si ca bietii oameni sunt practic " obligati" sa munceasca la particulari , vrei 12-14 ore pe zi , fara concedii , fara conditii speciale si deosebite.

Nivelul de trai
ARTICOLUL 47(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

Asta ma face sa rad :D .

Cam atat pentru azi ca nu mai am chef . Prima impresie ? Constitutia Romaniei : bullshit.

Constitutia Romaniei

Pentru luna asta mi am propus ce am de facut . Ma apuc sa citesc Constitutia Romaniei .. Sa vad si io care-i treaba cu ea. Ce si cum . Sunt pur si simplu curioasa cate articole se incalca, cate se respecta... si bla bla..

O sa mai comentez si pe aici ... Asa ca .... see you soon .

Cosmar.

Sambata noapte am visat ca ma maritam . Cu un tip pe care l-am cunoscut anu trecut prin decembrie, si cu care nu cred ca am schimbat mai mult de 10 vorbe in total .

Se facea ca eram in drum spre altar , si m-a oprit in loc sa "discutam ".... el zicea ceva si eu nu intelegeam nimic din ce zicea .... dar ii repetam ca : " stiu ca este singura solutie ... stiu ca nu avem alternativa ... ne iubim si asa trebuie sa fie " ..... Dupa care m-am dus la altar si am zis "da" .... si mama urla la mine " Ce ai facut ??? de ce ai facut asta ? Unde te duci acuma ? Ce o sa faci ?" .... Si am plecat ... mi-am luat sotul de mana si am plecat undeva unde stateam in Constanta cu chirie.... si cand am ajuns la apartament , am dat muzica la maxim .... si M-AM TREZIT ......

Cred ca daca nu ma trezeam faceam un infart ceva in somn .... Cum naiba sa ma casatoresc cu o persoana de care abia imi aduc aminte cum arata , si sa imi distrug viata ? Sau mai bine zis... cum naiba sa ma casatoresc ? Mi-e frica de gandul asta ... cred ca mama de aia era asa panicata :)) in visul meu ... Ce naiba m-ar putea determina sa fac un asemenea pas ?

M-am trezit transpirata si panicata . Am facut un dus rapid sa imi revin . M-am gandit intruna la visul asta .

Ok. Iubesc . Sunt iubita . Imi place viata . Ma distrez . Ma bucur de toate momentele . Dar sa ma marit ??? Nu sunt pregatita . Nu conteaza niste acte . Te stergi cu ele undeva daca nu exista intelegere , dar te pot tine in loc totusi . Fara acte iubirea e mai simpla si mai frumoasa. E un joc de-a venitul si plecatul , este un cerc din care iesi cand vrei , si totusi nu o faci ... Nu actele te tin legat . "Casatoria" se tine prin iubire ... nu prin acte .

Asa ca ce dracu era in capul meu in visul ala ?

Eu nu vreau sa ma casatoresc .Vreau sa iubesc si vreau sa traiesc .

Deci am avut un cosmar ....