Candva obisnuiam sa adorm gandindu ma la o casutza pe malul marii.....unde valurile imi bateau in geam....si imi beam ceaiul alaturi de cineva drag........si eram inconjurata de caldura si de bunastare.......si ma simteam linistita sufleteste.....
Viatza mea acolo era frumoasa....primeam vizite...lucram....faceam curat....priveam marea....ma bucuram de nelinistea si de misterul ei....
Eu o ascultam si ea ma asculta pe mine...ne sfatuiam amandoua ca cele mai bune prietene.....
Nu ma stresau telefoanele....foloseam internet foarte rar.....
Si visul meu era atat de frumos...si mi se parea atat de real....si imi placea si ideea la nebunie.....
De cateva zile ......... nu stiu de ce nu mai pot sa adorm cu gandul la casutza mea linistita pe care o iubeam mult.....
Nu imi mai apare in vise.... si o data cu disparitzia ei ....a aparut tristetea in sufletul meu....
Vreau casutza mea inapoi.....in gandul meu.....vreau persoana mea cu care sa imi beau ceaiul.....o chem si nu vine......nu mai vrea sa vina....
Astazi sunt trista......si nu voi mai fi vesela....pana cand nu va reneni in gandul meu casutza mea...aia si nu alta....si pana nu va reveni persoana......acea persoana .....si nu alta....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu