Imi vine sa innebunesc cand ma gandesc ca Timpul asta trece si trece si iar trece si eu nu fac nimic....nimic sa ma trezesc la realitate...nimic sa realizez ceva....nimic care sa ma scoata din banalul in care traiesc....nimic care sa ma entuziasmeze..nimic care sa ma intereseze.....
am nevoie de o minune ..una care sa ma trezeasca la realitate....care sa ma scoata din debusolarea mea continua...una care sa ma aduca cu picioarele pe pamant....
mi e dor...mi e dor de viata mea de acum 3 ani...mi e dor de copilaria mea...mi e dor de acele :
"probleme " ale adolescentei ...care pareau interminabile dar care erau de fapt niste fleacuri.....mi e dor sa imi aduca mama cafeaua la pat...mi e dor sa imi bat capul cu totzi cretinii......acuma nu o mai fac....atunci cand o faceam .....insemna ca mai am nervi si putere...acuma nu mai am.....
mai am putin si fac : " venerabila varsta " de 25 ani .....si in afara de faptul ca m am distrat nu am realizat nimic...:(
poate ca nu este timpul pierdut dar eu asha simt.....simt ca tre sa fac urgent ceva....si nu vreau sa intru in panica si sa imi creez din acest sentiment o obsesie....:(:(...
ma bucur ca macar cineva .....este alaturi de mine mereu ...si ma intelege si ma sustine....si are incredere in mine....
multumesc pentru asta....si pentru multe altele.....